Moarte fără demnitate: 200.000 de români, diagnosticați anual cu boli terminale, lipsiți de îngrijiri paliative
În România, aproape 200.000 de oameni sunt diagnosticați anual cu boli terminale, dar mai puțin de 18% dintre aceștia beneficiază de îngrijiri paliative adecvate. În lipsa unor centre specializate, secțiile de terapie intensivă devin locuri de chin prelungit pentru acești pacienți. Medicii cer reglementări clare pentru pacienții terminali, dar autoritățile refuză să abordeze problema.
Lipsa de reglementări pentru îngrijirea paliativă
O analiză a Ministerului Sănătății arată că aproape 90% dintre pacienții care mor de cancer, și două treimi dintre cei care decedează din cauza altor boli ar avea nevoie de îngrijiri paliative în ultimul an de viață. Îngrijirea paliativă se focusează pe calitatea vieții pacientului și controlul simptomelor, dar în România majoritatea paturilor de paliație sunt fie private, fie ale unor ONG-uri și sunt insuficiente. Statul acoperă această nevoie extrem de puțin.
Reclamă
Nevoia urgentă de reglementări clare
Radu Țincu, medic ATI, subliniază nevoia de reglementări care să aducă criteriile unei morți cu demnitate. „În acest moment, în România, singura posibilitate ca să justifici diferite manevre medicale este doar indicația științifică medicală. Un pacient, chiar dacă este terminal, va trebui să primească îngrijirile de terapie intensivă maximale, pentru că nu există o altă reglementare”, afirmă medicul.
Medicii de terapie intensivă cer legislație clară pentru pacienții în fază terminală, potrivit reglementărilor din statele dezvoltate, unde pacientul în fază terminală este considerat bolnavul care mai are cel mult 6 luni de trăit. Autoritățile din România nu numai că nu deschid discuția cu privire la acest subiect, dar puținele proiecte pentru îngrijirea acestor bolnavi nu funcționează. De anul trecut ar fi trebuit să avem 8 centre pilot de paliație, dar aproape niciunul nu funcționează la capacitate maximă.
Pacienții terminali din România, condamnați la suferință
Pacienții care ar trebui să beneficieze de suport medical, social și psihologic sunt dați afară din spitale sau rămân în secțiile de terapie intensivă, deși nevoia lor este alta. „Pacientul nu primește ce are el nevoie și când are nevoie, ci de ceea ce este disponibil în acel moment”, declară Mirela Nemțanu, director spital paliație. Această realitate dureroasă este ignorată de toți cei care ar trebui să ia măsuri, iar pacienții terminali din România sunt lipsiți de demnitate în ultimele momente ale vieții.
