Ucraina post-conflict ar putea fi împărțită ca „Berlinul după Al Doilea Război Mondial”. Ce spune emisarul american Keith Kellogg

Ucraina ar putea fi împărțită simbolic după război, cu trupe europene și ruse poziționate de o parte și de alta a Niprului, a declarat Keith Kellogg, emisar american, într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul britanic The Times, citat de AFP și preluat de Agerpres.

Prezență militară europeană după armistițiu

După mai bine de trei ani de conflict, început odată cu invazia rusă din 24 februarie 2022, ideea unei misiuni internaționale de menținere a păcii în Ucraina câștigă teren în cercurile politice din Franța și Regatul Unit. Ambele state și-au exprimat disponibilitatea de a participa activ la o astfel de forță, după încheierea ostilităților.

Generalul în retragere Keith Kellogg a comparat situația post-conflict din Ucraina cu împărțirea Berlinului după cel de-Al Doilea Război Mondial:

„Aţi putea aproape să vă imaginaţi asta ca modul în care a fost divizat Berlinul după Al Doilea Război Mondial, când aveaţi o zonă rusă, o zonă franceză, o zonă britanică, o zonă americană.”

În viziunea sa, fluviul Nipru, care traversează Ucraina de la nord la sud și chiar prin capitala Kiev, ar putea funcționa ca un obstacol natural de separare între trupele ruse și cele europene. Kellogg consideră că o prezență anglo-franceză la vest de Nipru, în calitate de forță de garantare a păcii, nu ar reprezenta „deloc provocatoare” pentru Kremlin. Rusia ar rămâne în zona estică, în timp ce forțele ucrainene s-ar afla între cele două blocuri.

„SUA nu vor trimite nicio forţă armată”, a precizat oficialul american, subliniind lipsa intenției Washingtonului de a se implica direct pe teren.

Totuși, conștient de faptul că liderul rus Vladimir Putin ar putea respinge o astfel de propunere, Kellogg a pus pe masă o alternativă: crearea unei zone tampon între trupele ucrainene și cele ruse.

„Vă uitaţi la o hartă şi creaţi, în lipsa unui termen mai bun, o zonă demilitarizată. Cele două părţi dau fiecare înapoi 15 kilometri.”

Kellogg a explicat că această zonă demilitarizată ar avea rolul de a preveni schimburile de focuri dintre cele două tabere, într-un peisaj post-conflict tensionat. Deși admite că astfel de acorduri nu garantează complet respectarea liniilor stabilite, el consideră că monitorizarea unei astfel de regiuni ar fi posibilă și utilă:

„Puteţi supraveghea asta mai uşor. Vor exista încălcări? Probabil, pentru că există mereu.”

Ca exemplu, fostul consilier american a amintit de zona tampon dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, instituită în 1953, care are o lărgime de doar 4 kilometri. În viziunea sa, o zonă similară, dar cu o lărgime de 30 km (15 km de fiecare parte), ar putea fi aplicată și în cazul Ucrainei, pentru a crea un spațiu tampon eficient între forțele implicate.

Înainte de publicarea interviului, The Times a sugerat într-un articol că declarațiile emisarului ar putea indica o posibilă „împărțire” a Ucrainei. Această interpretare a fost însă respinsă ferm de Kellogg, care a ținut să-și clarifice poziția pe rețeaua X (fostul Twitter).

„Eu vorbeam despre o forţă de rezilienţă post-armistiţiu, în susţinerea suveranităţii Ucrainei. Făceam referire la zone de responsabilitate pentru o forţă aliată (fără trupe americane). Nu făceam referire la o împărţire a Ucrainei”, a scris el, adăugând că ideea unei revizuiri teritoriale nu face parte din propunerea sa.

De altfel, scenariul conturat de Kellogg nu implică o redesenare a granițelor sau o cedare de teritorii, ci mai degrabă o organizare a spațiului post-război, în care să fie asigurată o prezență internațională de supraveghere și descurajare a reluării conflictului. Fluviul Nipru ar deveni astfel un element-cheie în arhitectura de securitate imaginată pentru perioada de după un eventual armistițiu.