AUR propune ca elevii și profesorii să cânte imnul și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru” la începutul fiecărei zile de școală

Parlamentarii AUR au depus un proiect de lege prin care propun ca fiecare zi de școală să înceapă cu intonarea imnului „Deșteaptă-te, române!” și cu rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”.

Documentul, depus pe 2 septembrie la Consiliul Economic și Social, vizează modificarea Legii nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar și are ca obiectiv, potrivit inițiatorilor, „întărirea sentimentului de apartenență națională” și promovarea respectului față de valorile fundamentale ale României. Parlamentarii susțin că astfel de practici există deja în țări precum Polonia, Grecia sau Italia.

Propunerea legislativă AUR prevede ca aceste momente solemne să fie introduse în toate ciclurile de învățământ, însă participarea să fie opțională atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice. În expunerea de motive se precizează:

„Caracterul opțional al participării la rugăciune pentru toate categoriile de participanți – preșcolari, elevi și cadre didactice – demonstrează respectul deplin al propunerii legislative pentru principiul libertății de conștiință și religioase”.

În plus, pentru profesorii care nu vor să ia parte la aceste ritualuri zilnice, proiectul prevede mecanisme de înlocuire, astfel încât programul să nu fie perturbat.

„Această flexibilitate procedurală, care include și mecanisme de înlocuire a cadrelor didactice care refuză participarea, asigură echilibrul necesar între obiectivele educaționale naționale și respectarea diversității confesionale și de conștiință din societatea română”.

Inițiativa este semnată de deputata Cristina-Emanuela Dascălu și are sprijinul a 33 de parlamentari AUR. Reprezentanții partidului afirmă că România are nevoie de „reconectare la valorile naționale” și consideră că elevii trebuie să învețe să respecte tradițiile și simbolurile țării.

„Întărirea sentimentului de apartenență națională și educarea în spiritul respectului față de valorile fundamentale ale națiunii reprezintă un pas necesar pentru consolidarea identității românești”.

Inițiatorii proiectului subliniază că scopul nu este impunerea unor practici religioase, ci crearea unui cadru prin care tinerii să conștientizeze importanța apartenenței naționale. „Caracterul opțional” este accentuat în document pentru a arăta că fiecare elev și profesor are libertatea de a alege dacă participă.

De asemenea, AUR susține că practica ar aduce beneficii în consolidarea coeziunii sociale, fiind o formă de a reconecta societatea la simboluri comune.

„Această flexibilitate procedurală (…) asigură echilibrul necesar între obiectivele educaționale naționale și respectarea diversității confesionale și de conștiință din societatea română”.

În expunerea de motive, parlamentarii menționează și exemple din Polonia, Grecia sau Italia, unde asemenea ritualuri sunt deja integrate în sistemele educaționale. Ei argumentează că România ar trebui să urmeze același model pentru a întări respectul față de valorile proprii.

Proiectul AUR a fost depus într-un moment în care societatea românească este deja împărțită cu privire la raportul dintre religie și educație. În timp ce inițiatorii vorbesc despre „beneficiile morale și identitare”, criticii avertizează că pot apărea situații în care elevii și profesorii să simtă presiune socială, chiar dacă participarea este declarată opțională.

Inițiativa deschide astfel calea pentru o dezbatere publică mai amplă. Documentul prevede în mod clar că aceste momente ar trebui introduse zilnic în toate școlile, dar pune accent pe respectarea libertății religioase și a diversității.

„Caracterul opțional al participării (…) demonstrează respectul deplin (…) pentru principiul libertății de conștiință și religioase”.

Proiectul beneficiază de sprijinul a 33 de parlamentari ai AUR și urmărește să aducă în școli ritualuri prin care elevii și profesorii să intoneze imnul și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru”. În document este precizat că scopul principal este „întărirea sentimentului de apartenență națională” și formarea tinerilor în spiritul respectului față de valorile fundamentale ale României.