Ameteala nu vine numai de la anemie si oboseala. Iata cele sapte afectiuni pe care le semnaleaza ameteala

Amețeala nu este doar un simplu disconfort trecător. De cele mai multe ori, este un semnal că ceva nu funcționează cum trebuie în organism. Fie că este vorba despre un episod izolat sau despre o stare cronică, amețeala trebuie analizată cu atenție, mai ales atunci când este însoțită de greață, vărsături, paloare, transpirații, anxietate sau chiar leșin.

Tipurile de amețeală pot fi diferite și fiecare vine cu indicii despre o posibilă afecțiune medicală

Una dintre cele mai întâlnite forme este vertijul – acea senzație că totul se învârte în jurul tău, chiar dacă ești în stare de repaus. Acest tip de amețeală indică de regulă o problemă la nivelul urechii interne, mai exact al sistemului vestibular, responsabil cu echilibrul. Aproape jumătate dintre persoanele care merg la medic din cauza amețelilor se confruntă, de fapt, cu vertij.

Un alt tip este dezechilibrul. În acest caz, persoana simte că nu mai are stabilitate și are dificultăți să se mențină pe picioare. Totodată, există și amețeli legate de stări emoționale. De exemplu, oamenii care suferă de anxietate, sunt deprimați sau se tem de spații deschise folosesc termenul „amețit” pentru a descrie stările de neliniște sau teamă.

Unul dintre cele mai comune motive medicale pentru care apare amețeala este anemia. Lipsa de fier afectează buna funcționare a organelor, iar printre simptomele clare se numără amețeala, slăbiciunea, dificultatea de concentrare și o oboseală fără o cauză clară.

Și migrenele pot veni la pachet cu episoade severe de amețeală. Migrena este o durere de cap puternică, uneori însoțită de greață, sensibilitate la lumină, sunete sau mirosuri, iar vertijul apare în atacuri bruște. Între aceste episoade, pacientul nu are simptome.

În cazul otitei, adică al unei infecții în urechea internă, apar amețeli, stări de vomă și tulburări de echilibru. Este o afecțiune care poate debuta brusc și care necesită tratament corespunzător pentru a preveni complicațiile.

O altă cauză serioasă poate fi tumoarea cerebrală. În acest caz, amețelile nu apar brusc, ci se instalează treptat, devenind din ce în ce mai intense. Acestea sunt însoțite de dureri de cap care se accentuează în timp. Vertijul provocat de o tumoare poate deveni mai puternic în funcție de poziția corpului, ceea ce poate oferi indicii importante pentru diagnostic.

Amețeala mai poate apărea și în cazul unor probleme legate de tensiunea arterială. Atât hipotensiunea (tensiune scăzută), cât și hipertensiunea (tensiune crescută) pot declanșa această senzație. În cazul tensiunii mici, deshidratarea este un factor des întâlnit, iar pacientul simte o slăbiciune generală. În cazul tensiunii ridicate, amețelile vin adesea la pachet cu dureri de cap și zgomote în urechi.

Sindromul Meniere este o altă tulburare ce include amețeala printre simptome. Persoanele afectate se confruntă cu episoade de vertij, pierdere a auzului, țiuituri în urechi și o senzație de presiune sau plenitudine în urechea afectată. Aceste manifestări apar episodic și pot afecta serios calitatea vieții.

În unele cazuri, amețeala este asociată cu epilepsia. Pacienții pot experimenta nu doar amețeli, ci și pierderi de conștiență și chiar halucinații. De aceea, este important ca astfel de simptome să fie analizate de un medic specialist, care poate recomanda investigațiile necesare pentru a stabili un diagnostic corect.

„Cauza amețelilor trebuie stabilită de către medic, care îi va prescrie pacientului tratamentul potrivit, în funcție de boala de care suferă.”

Acest pas este esențial, pentru că amețeala în sine nu este o boală, ci un efect al unei disfuncții interne ce necesită atenție medicală.