BREAKING| Judecătorii au suspendat decizia CCR de anulare a alegerilor

La doar zece zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale din 2025, Curtea de Apel Ploiești a luat o decizie care bulversează scena politică și juridică din România: a suspendat și a anulat o hotărâre a Curții Constituționale a României (CCR), prin care fuseseră invalidate alegerile din noiembrie 2024.

Decizie neașteptată la Curtea de Apel Ploiești

Judecătorul de la contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Ploiești a admis o acțiune introdusă de o persoană fizică și a dispus suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care fusese anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României. Instanța a mers mai departe și a decis anularea completă a acestei hotărâri a CCR. Totodată, pârâta – Curtea Constituțională – a fost obligată să achite cheltuieli de judecată de 70 de lei, reprezentând taxa de timbru.

„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”

Acțiunea a fost depusă în instanță cu exact două săptămâni în urmă de Gheorghiță Popescu, o persoană fizică fără o calitate oficială în procesul electoral. În ciuda lipsei unui statut special, judecătorul a decis că cererea sa este întemeiată și a dispus suspendarea aplicării hotărârii CCR, considerată de mulți specialiști ca fiind definitivă și necontestabilă.

Decizia de joi nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în termen de cinci zile. În prezent, nu există o motivare publică a hotărârii, astfel că rămâne neclar pe ce bază legală s-a sprijinit instanța ploieșteană.

Contextul este și mai complicat dacă ne uităm la cazuri anterioare. Solicitări similare au fost deja formulate și respinse, inclusiv de către fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, la Curtea de Apel București. În acele spețe, instanțele au considerat că deciziile CCR nu pot fi supuse controlului judecătoresc, deoarece nu sunt acte administrative.

„Nu poți să suspenzi o decizie care și-a produs deja efectele, iar hotărârea CCR nu este act administrativ și, pe cale de consecință, nu putea fi atacată în contencios administrativ”, a declarat o avocată pentru Hotnews, criticând dur hotărârea Curții de Apel Ploiești.

Specialiștii în drept constituțional subliniază că hotărârea de la Ploiești intră în contradicție directă cu prevederile legii fundamentale, care stabilesc clar că deciziile Curții Constituționale nu pot fi cenzurate de nicio altă instanță. Aceștia invocă și principiul simetriei, potrivit căruia o decizie publicată în Monitorul Oficial, cum a fost cea a CCR din 6 decembrie 2024, nu poate fi suspendată sau anulată printr-o hotărâre care nu urmează același circuit legal.

În plus, lipsa unei motivări clare din partea judecătorului sporește confuzia. Această lipsă de justificare ridică întrebări legate de temeiurile juridice care au stat la baza unei decizii atât de importante, cu doar câteva zile înainte de organizarea unui nou scrutin prezidențial. Rămâne de văzut dacă motivarea va aduce clarificări sau va alimenta și mai mult conflictul juridic.

Pe lângă aspectele legale, efectele practice ale acestei decizii sunt, deocamdată, incerte. Chiar dacă instanța a dispus suspendarea hotărârii CCR, specialiștii susțin că această măsură nu poate produce efecte, deoarece actul CCR este deja publicat și aplicat. Astfel, suspendarea dispusă de Curtea de Apel Ploiești nu ar avea putere juridică reală.

Mai grav este că această hotărâre poate declanșa un conflict constituțional deschis între două instituții ale statului: Curtea Constituțională și Curtea de Apel Ploiești. Un astfel de conflict nu are precedent în istoria recentă și, potrivit procedurilor, tot CCR ar fi forul competent să tranșeze disputa.

Potrivit portalului instanțelor, reclamantul Gheorghiță Popescu este cel care a introdus cererea de anulare, fără a avea vreo calitate oficială în procesul electoral. Totuși, cererea sa a fost admisă într-un context extrem de sensibil, cu o țară pregătită să se întoarcă la urne.

În lipsa unei motivări scrise, rămâne doar așteptarea reacției Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar putea decide soarta acestei decizii controversate. Deocamdată, însă, incertitudinea plutește asupra procesului electoral, iar tensiunea crește, odată cu apropierea votului.