Ce presupune taxa pe mașini poluante și cât vor plăti șoferii. Boloș: „Ajunge până la 2.000 – 3.000 lei”

România riscă să piardă 2,3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă reforma fiscală nu va fi implementată la timp. Pentru a accesa acești bani, Guvernul trebuie să depună documentele necesare în vara acestui an. Cererea de plată numărul 4 prevede măsuri stricte, printre care introducerea unei taxe pentru autovehiculele poluante și noi reglementări fiscale, ceea ce ar putea însemna creșterea taxelor și impozitelor.

Guvernul trebuie să implementeze măsuri fiscale stricte

Pentru a obține tranșa de 2,3 miliarde de euro, România trebuie să demonstreze că reforma fiscală aduce un impact bugetar de 1,1% din PIB, echivalentul a 23 de miliarde de lei. Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a explicat clar necesitatea acestor măsuri:

„Ce este cert în ceea ce privește reforma fiscală este că trebuie să avem un impact bugetar de 1,1% din PIB. Asta înseamnă că 23 de miliarde de lei trebuie să fie generate de măsurile fiscale.”

Unul dintre punctele cheie ale reformei este introducerea unei taxe pentru vehiculele poluante, calculată în funcție de impactul asupra mediului. Acest nou impozit ar putea ajunge la 2.000 – 3.000 lei anual, în funcție de vechimea și emisiile mașinii.

„Ceea ce s-a născut ca dezbatere publică, merg până la 2.000 – 3.000 lei anual. Scopul este ca să avem o flotă auto a României cât mai prietenoasă cu mediul.” – a declarat Marcel Boloș.

Această măsură ar putea afecta în special proprietarii de mașini mai vechi, care ar trebui să suporte un cost suplimentar pentru menținerea autovehiculelor lor pe șosele. Întrebat despre impactul asupra unui șofer cu un autoturism fabricat în 2002, ministrul a răspuns:

„Da, este posibil.”

Reforma fiscală nu este singura condiție impusă de Uniunea Europeană pentru accesarea fondurilor. Inițial, cererea de plată numărul 4 includea și legea salarizării, o reformă amplă ce urmărea schimbarea sistemului de plată din România. Oficialii consideră însă că impactul financiar este prea mare în acest moment, motiv pentru care această măsură ar putea fi amânată pentru ultima cerere de plată, ceea ce înseamnă că ar putea intra în vigoare abia anul viitor.

Începând de anul viitor, Guvernul intenționează să aloce fonduri și pentru cardurile destinate plății facturilor, o măsură care a mai fost aplicată anterior sub forma a două tranșe de sprijin financiar în valoare de 700 de lei, acordate consumatorilor vulnerabili. Această inițiativă are ca scop sprijinirea categoriilor sociale defavorizate în fața creșterii costurilor la utilități.

O altă măsură inclusă în plan vizează extinderea programului de carduri educaționale. Începând din toamna acestui an, mai mulți elevi ar putea beneficia de acest sprijin financiar, destinat achiziționării de rechizite și haine. Ministrul Marcel Boloș a anunțat că se dorește creșterea numărului de beneficiari de la 300.000 la 650.000, iar suma acordată fiecărui elev va rămâne la 500 de lei.

„Intenționăm să creștem numărul beneficiarilor de la 300.000 la 650.000. Valoarea este de 500 lei, care se acordă la începutul fiecărui an școlar. Impactul bugetar ca măsura să continue încă trei ani școlari este de 120 milioane de euro.” – a declarat Marcel Boloș.

Cardurile educaționale vor fi acordate elevilor din învățământul primar, gimnazial și preșcolar care provin din familii defavorizate și îndeplinesc anumite criterii sociale. Această măsură are rolul de a sprijini accesul copiilor la educație prin oferirea resurselor necesare pentru începutul fiecărui an școlar.

Reforma fiscală și măsurile sociale incluse în cererea de plată numărul 4 vor fi esențiale pentru ca România să obțină următoarea tranșă de fonduri europene. Totuși, implementarea acestora rămâne o provocare, având în vedere impactul pe care noile taxe și impozite l-ar putea avea asupra populației.