Ce Se întâmplă Cu Banii Pe Care Românii îi țin La Saltea De La 1 Septembrie 2025

La 1 septembrie 2025 intră în vigoare un nou set de măsuri fiscale, printre care se numără creșterea TVA-ului standard la 21% și accize mai mari pentru tutun și alcool. În același timp, românii au început din nou să discute, mai ales pe rețelele sociale, despre posibila dispariție a plăților cu bani cash.

Deși anul trecut au fost respinse unele proiecte de plafonare, temerea că statul ar putea interzice complet numerarul a revenit în atenție.

Digitalizare cu reguli, nu cu interdicții

Reacția autorităților n-a întârziat. Radu Burnete, consilier prezidențial, a declarat că „digitalizarea nu înseamnă eliminarea banilor fizici, ci introducerea unor reguli mai stricte pentru a combate evaziunea și spălarea de bani”. Potrivit acestuia,

„nu i-a cerut nimeni guvernului să pună lacăt pe portofelul oamenilor”

El a insistat că măsurile trebuie să fie clare și previzibile.

Guvernul susține că scopul este fiscal: tranzacțiile mari în numerar sunt greu de urmărit și favorizează economia gri. În Uniunea Europeană, multe țări au stabilit deja plafoane – în unele locuri de 10.000 de euro, în altele de doar 1.000.

România are o problemă serioasă cu colectarea TVA-ului, înregistrând printre cele mai slabe rezultate din UE. Totuși, autoritățile sunt conștiente că o interdicție dură ar putea provoca nemulțumiri serioase, mai ales în zonele rurale, unde accesul la bănci sau plăți digitale este redus.

Datele BNR confirmă apetitul românilor pentru numerar: la finalul lui 2024, circulau în economie bancnote și monede în valoare de 134,6 miliarde de lei – cu 14,7% mai mult decât în anul precedent. În total, peste 1,9 miliarde de bancnote, majoritatea de 100 și 200 de lei, se aflau în afara sistemului bancar, în buzunare, cutii de valori sau sertare de acasă.

Această preferință pentru cash este pusă pe seama neîncrederii în bănci, a comisioanelor ridicate și a obiceiului vechi de a „pune deoparte ceva pentru zile negre”. România este una dintre puținele țări europene unde astfel de practici sunt încă larg răspândite.

Episodul din 2023, când Guvernul Ciolacu a încercat să introducă un plafon de 5.000 de lei pentru încasările zilnice în numerar de la persoane fizice, a fost un test eșuat pentru autorități. Planul prevedea reducerea acestui plafon la 2.500 de lei, dar propunerea a stârnit un val de proteste din partea micilor comercianți, a transportatorilor și a cetățenilor care ar fi fost obligați să suporte costurile pentru POS-uri și depuneri bancare.

După mai puțin de două luni, Guvernul a renunțat la măsură, recunoscând că

„timing-ul și comunicarea au fost greșite”

A fost o lecție politică dură, care a arătat că orice intervenție în zona cash trebuie gândită și aplicată în pași mici, cu discuții și avertismente prealabile. Altfel, măsura riscă să fie respinsă nu doar de populație, ci și de mediul de afaceri.

În pachetul fiscal aprobat în primăvara lui 2025 nu se regăsește nicio prevedere care să interzică deținerea banilor în numerar sau folosirea lor în tranzacții. Modificările principale țin de majorarea TVA-ului și de accizele crescute la produsele considerate dăunătoare, cum ar fi alcoolul și țigările. Scopul declarat al acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar.

În paralel, Ministerul Finanțelor va extinde sistemul de raportare în timp real a datelor de la casele de marcat și va lansa mai multe campanii de educație financiară pentru a încuraja plățile digitale. Potrivit surselor din instituțiile fiscale, este foarte posibil ca plafoanele pentru cash să fie reintroduse, dar la un nivel suficient de ridicat pentru a nu afecta tranzacțiile obișnuite ale oamenilor.

Pentru românii care preferă încă să-și păstreze economiile la saltea, mesajul transmis de autorități este că nu li se va confisca nimic și nu le va fi interzis să folosească bancnote. În schimb, direcția în care se merge, la nivel european, este cea a fiscalizării tuturor sumelor mari. După cum se spune oficial,

„plătește cum vrei, dar lasă urme fiscale dacă suma e mare”

În tot acest proces, provocarea Guvernului este să mențină echilibrul între dreptul cetățenilor de a avea bani lichizi și nevoia statului de a acoperi găurile din buget. Cheia, spun cei implicați în acest proces, este comunicarea clară, din timp și evitarea unor măsuri care pot fi ușor interpretate ca o restrângere a libertăților financiare.