Comisia Europeană, anunț important despre kit-ul de urgență pentru 72 de ore

Comisia Europeană transmite un avertisment clar: toți cetățenii din Uniunea Europeană trebuie să fie pregătiți pentru minimum 72 de ore în care să se descurce fără niciun ajutor extern.

Fie că este vorba de o catastrofă naturală, o pană extinsă de curent, un atac cibernetic sau o urgență sanitară, ideea de autonomie totală pentru trei zile nu mai este o simplă recomandare, ci o necesitate adaptată vremurilor.

Kitul de urgență nu e opțional – e vital

Comisia precizează că, deși nu există o lege care să oblige populația să dețină un astfel de kit, lipsa pregătirii poate deveni o problemă serioasă. Nu doar la nivel personal, ci și pentru comunitate. Într-o situație de criză majoră, cine nu are un plan de urgență riscă să fie prins complet descoperit.

„Este interzis să fim nepregătiți!”

, este mesajul transmis de oficiali.

Conform experților europeni, primele 72 de ore după declanșarea unei crize sunt cele mai dificile. În acest interval, pot exista căderi de rețele de comunicații, infrastructura poate fi paralizată, iar intervențiile oficiale întârziate. Din acest motiv, fiecare persoană ar trebui să fie capabilă să se descurce pe cont propriu măcar trei zile.

Kitul recomandat de Comisia Europeană conține câteva lucruri de bază, dar esențiale:

• Apă – minimum 3 litri pe zi de persoană, pentru băut și igienă.
• Alimente neperisabile – conserve, batoane proteice, nuci, mâncare pentru bebeluși și animale de companie.
• Medicamente esențiale, inclusiv cele prescrise.
• Radio cu baterii, pentru informare oficială în caz de pană de curent.
• Baterii externe și încărcătoare auto pentru telefoane mobile.
• Copii după documentele personale – buletin, pașaport, certificat de naștere.
• Listă cu numere importante – scrisă de mână.
• Bani cash – pentru o săptămână, preferabil în mai multe valute.
• Surse alternative de căldură și lumină – pături, saci de dormit, lumânări, chibrituri, combustibil.
• Îmbrăcăminte potrivită sezonului rece.

Uniunea Europeană face și pași în educația de criză. Elevii vor învăța la școală cum să reacționeze în fața unui incendiu, cutremur sau întrerupere de curent, iar adulții vor avea acces la cursuri speciale despre cum să gestioneze astfel de situații.

„Informăm populația despre importanța autonomiei de 72 de ore. Nu este vorba despre panică, ci despre responsabilitate și solidaritate.”

– Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene

Strategia Uniunii Europene privind reziliența se sprijină pe patru direcții esențiale:

1. Formarea de rezerve strategice de echipamente esențiale.
2. Dezvoltarea unei platforme europene pentru gestionarea crizelor.
3. Îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie.
4. Asigurarea continuității serviciilor esențiale – spitale, transporturi, acces la apă potabilă.

Mai multe state europene deja aplică aceste recomandări. Belgia a lansat o campanie națională pentru promovarea kitului de urgență, Suedia și Germania au elaborat ghiduri oficiale pentru pene de curent și crize alimentare, iar Franța pregătește distribuirea unui manual de supraviețuire.

Unul dintre cele mai comentate momente ale campaniei a fost videoclipul publicat de Hadja Lahbib, Comisarul European pentru Gestionarea Crizelor. Aceasta a arătat conținutul genții sale, din care nu lipsesc șase sticle de apă.

„Nu trebuie să ne panicăm, trebuie să fim pregătiți.”

– Hadja Lahbib, Comisar European pentru Gestionarea Crizelor

Comisia nu impune un model unic de reacție, dar avertizează asupra lipsei unui plan. Timpul este crucial în orice criză, iar improvizațiile târzii pot aduce și mai mult haos. Nu se discută despre obligații legale, ci despre responsabilitate individuală într-un context în care imprevizibilul devine tot mai frecvent.

Întrebarea nu mai este dacă ai nevoie de un kit de urgență, ci de ce ai risca să nu ai unul. A fi pregătit nu înseamnă panică, ci prudență. Iar în cazul unei crize, poate fi chiar diferența dintre siguranță și dezastru.