Decizia de ultimă oră a lui Ilie Bolojan. Este știrea momentului în România

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat joi,  la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, unde s-au discutat două subiecte majore: apărarea europeană și sprijinul pentru Ucraina. În cadrul declarațiilor de presă susținute la finalul întâlnirii, Bolojan a prezentat principalele decizii adoptate de liderii europeni.

Creșterea finanțării pentru apărare și integrarea industriei europene de profil

Una dintre măsurile esențiale aprobate este alocarea de fonduri suplimentare pentru securitate și apărare, cu un impact direct asupra statelor membre. A fost stabilită posibilitatea ca aceste cheltuieli să nu fie incluse în deficitul bugetar, permițând astfel o mai mare flexibilitate în finanțarea programelor de apărare.

În plus, Uniunea Europeană va oferi un împrumut de 150 de miliarde de euro destinat statelor membre pentru cheltuieli în domeniul apărării. Totodată, fondurile europene neutilizate vor putea fi redirecționate către acest sector, evitând astfel pierderea lor.

Banca Europeană de Investiții a primit un mandat special pentru a sprijini financiar industria de apărare prin credite acordate companiilor din domeniu. Scopul este de a stimula integrarea industriei europene de apărare, astfel încât statele membre să devină mai independente din punct de vedere strategic.

O altă decizie importantă este stabilirea priorităților de achiziție pentru apărare. Astfel, resursele vor fi direcționate către:

• drone
• sisteme antirachetă
• sateliți
• mobilitate militară

De asemenea, se pune accent pe întărirea Flancului Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și pe consolidarea securității la granițele Uniunii Europene.

Bolojan a subliniat și importanța simplificării procesului de achiziție pentru echipamentele de apărare, astfel încât statele să poată cumpăra mai rapid și eficient tehnică militară. O măsură propusă este posibilitatea ca statele să achiziționeze împreună echipamente, obținând astfel prețuri mai avantajoase.

„NATO rămâne fundamentul apărării colective, iar relația transatlantică este o prioritate și o garanție pentru pacea în Europa”, a declarat Ilie Bolojan.

Sprijinul UE pentru Ucraina și poziția României

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, liderii europeni și-au reconfirmat angajamentul de a susține această țară în contextul conflictului cu Rusia. Bolojan a subliniat că Europa își dorește ca sprijinul acordat Ucrainei să fie suficient pentru ca această țară să aibă o poziție favorabilă în eventualele negocieri pentru un acord de pace.

„Obiectivul nostru este ca pacea să fie una justă și durabilă, iar Ucraina să nu fie vulnerabilizată în negocierile care vor urma”, a explicat președintele interimar al României.

Totuși, Bolojan a precizat că decizia de susținere a Ucrainei nu a fost adoptată în unanimitate, Ungaria fiind singurul stat care s-a opus.

Poziția României privind întărirea Flancului Estic și colaborarea cu Turcia

Întrebat despre întărirea Flancului Estic și rolul României în acest proces, Bolojan a menționat că măsurile vor fi implementate în strânsă colaborare cu NATO și cu ceilalți aliați.

De asemenea, oficialul român a evidențiat rolul crucial al Turciei în securitatea Mării Negre, precizând că orice strategie regională trebuie să ia în considerare poziția geostrategică a acestui stat.

În ceea ce privește relația transatlantică, Bolojan a fost unul dintre primii lideri europeni care au susținut ideea unui summit de urgență UE-SUA, propus de premierul italian Giorgia Meloni.

„Există șanse mari ca săptămâna viitoare să fie semnat un acord care va întări cooperarea transatlantică în domeniul securității”, a precizat el.

România, parte a unui viitor acord militar pentru Ucraina

În cadrul discuțiilor, s-a stabilit organizarea unei întâlniri la Paris pe 11 mai, la care vor participa miniștrii apărării și șefii de Stat Major din statele care doresc să sprijine Ucraina. România va fi prezentă la această întâlnire, însă Bolojan a subliniat că acest lucru nu înseamnă trimiterea de trupe românești pe teren.

„România este deja un hub logistic pentru sprijinirea Ucrainei, atât în ceea ce privește transportul trupelor, cât și al exporturilor ucrainene”, a explicat el.

Bugetul apărării și impactul asupra economiei României

În cadrul sesiunii de întrebări, Ilie Bolojan a fost întrebat despre creșterea bugetului apărării și impactul acesteia asupra economiei românești. Potrivit acestuia, cheltuielile militare ale României nu se vor dubla, deoarece țara are deja un nivel peste media Uniunii Europene.

„România a alocat deja peste 2,2% din PIB pentru apărare anul trecut, în timp ce media europeană a fost de 1,9%. Nu va exista o creștere bruscă a cheltuielilor, ci o tendință treptată de majorare, care va fi susținută prin măsuri de consolidare fiscală și atragerea de fonduri europene”, a explicat Bolojan.

În ceea ce privește transparența cheltuielilor militare, președintele interimar a declarat că va analiza posibilitatea desecretizării sumelor alocate sprijinului militar pentru Ucraina, însă acest aspect nu a fost încă o prioritate.

Distribuirea fondurilor europene pentru apărare

Referitor la împrumutul de 150 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, Bolojan a precizat că detaliile privind alocarea fondurilor nu au fost stabilite complet și vor fi clarificate în perioada următoare.

„Aceste fonduri vor fi folosite atât pentru achiziția de echipamente militare, cât și pentru investiții în industria de apărare. Scopul este ca o parte din aceste sume să fie utilizate și pentru dezvoltarea industriei de profil din România”, a menționat el.

Amenințările rusești și securitatea României

În contextul în care atașatul apărării al Federației Ruse a fost declarat persona non grata, Bolojan a fost întrebat despre nivelul amenințărilor ruse în România și măsurile luate în acest sens.

„Este clar că Rusia folosește și războiul hibrid pentru a destabiliza statele europene. Instituțiile noastre de securitate trebuie să fie pregătite pentru a gestiona astfel de riscuri și pentru a preveni orice influențe externe care ar putea afecta stabilitatea internă”, a afirmat Bolojan.

În legătură cu declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron, care a avertizat că Rusia ar putea ataca Moldova și chiar România, liderul de la București a subliniat că întărirea Ucrainei este cea mai bună măsură de protecție pentru întreaga regiune.

Rolul României în securitatea Republicii Moldova

Întrebat dacă România poate oferi o umbrelă de securitate pentru Republica Moldova, Bolojan a evitat un răspuns direct, menționând că deja există măsuri luate în sprijinul Chișinăului.

„România a susținut constant Republica Moldova, iar cel mai important lucru pe care îl facem este să menținem pericolul cât mai departe de granițele sale. În ceea ce privește apărarea aeriană, avem deja un proiect de lege care reglementează doborârea dronelor, însă acesta a fost contestat la Curtea Constituțională”, a explicat președintele interimar.

Poziția României față de serviciul militar obligatoriu

În finalul conferinței, Bolojan a fost întrebat despre posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu în România.

„Cred că cel mai eficient model este acela al unei armate de profesioniști, bine echipată și dotată cu tehnologie modernă. Regulile războiului s-au schimbat, nu mai este vorba doar de numărul de soldați, ci de capabilitățile acestora, de utilizarea dronelor, sateliților și altor sisteme avansate. România și Europa trebuie să se adapteze la aceste realități”, a concluzionat el.

Încheierea conferinței

Bolojan și-a încheiat declarațiile mulțumindu-le jurnaliștilor pentru prezență și urându-le drum bun celor care se întorc în România.