Dependenţa de tehnologie – un pericol mai mare decât drogurile
Un studiu realizat de Asociaţia ALIAT arată că adolescenţii petrec, în medie, între 14 şi 16 ore pe zi în faţa ecranelor, ceea ce îi expune unui risc crescut de izolare socială şi tulburări de sănătate.
Conform cercetării, copiii şi adolescenţii alocă mai puţin timp activităţilor în aer liber comparativ cu deţinuţii, acest fapt având implicaţii serioase asupra dezvoltării lor psihosociale.
Reclamă
Impactul tehnologiei asupra sănătăţii mintale
Specialiştii atrag atenţia asupra efectelor negative ale dependenţei de tehnologie, printre care se numără creşterea nivelului de dopamină, nevoia exacerbată de validare prin like-uri şi vizibilitate online, precum şi apariţia tulburărilor alimentare, de somn şi sedentarismului.
Psihoterapeutul Ramona Costescu explică fenomenul ca o „goană după dopamină” care transformă individul într-un prizonier al dorinţei de satisfacţie imediată, în timp ce consultantul social media Cristian China-Birta subliniază rolul adulţilor în crearea mediului digital în care copiii se refugiază.
Soluţii pentru reducerea dependenţei de tehnologie
Pentru a contracara efectele negative ale expunerii prelungite la ecrane, experţii recomandă limitarea timpului petrecut în faţa dispozitivelor la maximum două ore pe zi, încurajarea unui somn de calitate, petrecerea timpului în familie sau cu prietenii şi implicarea în activităţi outdoor.
Promotorul evenimentelor educative pentru copii, Sorina Mincu, sugerează încurajarea participării la activităţi care promovează interacţiunea socială, cum ar fi public speaking-ul, teatrul sau dezvoltarea personală, pentru a găsi un echilibru între utilizarea tehnologiei şi viaţa reală.
Proiectul „Mai puternici împreună”, realizat în colaborare cu FDP- Protagonişti în educaţie, a avut ca obiectiv prevenirea comportamentelor de risc legate de consumul de substanţe adictive în rândul tinerilor.