Ilie Bolojan anunță noi măsuri de la 1 august. Anunțul de care se temeau toți românii

Guvernul va introduce de la 1 august 2025 un pachet extins de măsuri fiscale, care îi vizează atât pe cetățeni, cât și pe companiile private.

Printre cele mai discutate modificări se află majorarea TVA-ului standard de la 19% la 21%, ceea ce va duce automat la scumpirea celor mai multe produse și servicii. Conform calculelor oficiale, această ajustare ar aduce un plus de 11,7 miliarde de lei la buget în anul 2026.

Scumpiri în lanț și taxe noi pentru firme, pensionari și consumatori

Cota redusă de TVA, aplicată până acum la produse de bază precum alimente, medicamente, cărți și alte bunuri esențiale, ar putea urca de la 9% la 11%. Asta înseamnă că toate categoriile sociale vor simți efectul la raft. În plus, bunurile taxate cu 5% în prezent – energie termică, lemne de foc, cărți – ar putea fi și ele trecute la 11%, extinzând și mai mult zona de impact.

Guvernul are în plan și o creștere cu 10% a accizelor pentru combustibili, alcool, tutun și băuturi cu zahăr. Efectul direct: creșteri în lanț ale prețurilor, începând cu carburanții și ajungând până la produsele alimentare. Măsura va pune și mai multă presiune pe bugetele populației, într-un context în care costurile traiului zilnic sunt deja ridicate.

Pensionarii cu venituri mai mari vor avea și ei de suferit. Pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, se va introduce o contribuție de 10% la sănătate (CASS), dar numai pentru suma ce trece de acest prag. Astfel, un pensionar cu o pensie de 4.000 lei va plăti CASS pentru 1.000 lei. Până acum, pensionarii erau complet scutiți de această contribuție. Măsura va afecta semnificativ mai multe persoane, comparativ cu variantele anterioare discutate, care vizau un plafon de 4.000 de lei.

Pe lista schimbărilor apare și o posibilă majorare a impozitului pe dividende, alături de un impozit nou, aplicat pe profiturile excesive. Ambele măsuri urmăresc să aducă mai mulți bani la buget, dar pot genera probleme în mediul de afaceri. Investitorii și antreprenorii ar putea reacționa negativ, având în vedere presiunile suplimentare care vin odată cu noile taxe.

Pe lângă taxele mărite și noile contribuții, guvernul ia în calcul și o înghețare a salariilor bugetarilor pentru o perioadă nedeterminată, în încercarea de a ține cheltuielile sub control. Această măsură ar urma să se aplice inclusiv în cazul angajaților din educație și sănătate, domenii unde în ultimii ani au existat numeroase proteste pentru creșteri salariale.

Un alt punct din planul fiscal este legat de reducerea beneficiilor și sporurilor acordate în sistemul public. Acestea ar putea fi tăiate sau plafonate, în funcție de decizia finală ce urmează a fi aprobată printr-o ordonanță de urgență. De asemenea, se vorbește despre reanalizarea unor norme de personal, astfel încât anumite posturi vacante din administrație să nu mai fie ocupate, ceea ce ar însemna o reducere indirectă a numărului de angajați la stat.

În ceea ce privește companiile, autoritățile discută despre o revizuire a facilităților fiscale acordate până acum anumitor domenii, cum ar fi IT-ul sau construcțiile. Se analizează eliminarea scutirilor de la impozitul pe venit și contribuții sociale, ceea ce va însemna costuri suplimentare pentru angajatori și o scădere a veniturilor nete pentru salariați.

„Măsurile sunt dureroase, dar necesare. Nu putem continua la nesfârșit să funcționăm pe deficit și datorie. Trebuie să ne așezăm pe un fundament fiscal solid, altfel ne așteaptă o criză bugetară foarte gravă”, a declarat Ilie Bolojan, unul dintre liderii PNL implicați în elaborarea noilor politici fiscale.

„Românii trebuie să înțeleagă că aceste schimbări sunt menite să protejeze stabilitatea economică a țării. E un efort comun care presupune sacrificii, dar și responsabilitate”, a mai adăugat Ilie Bolojan.

Guvernul urmează să finalizeze proiectul până la finalul lunii iulie, urmând ca de la 1 august 2025 toate măsurile aprobate să intre oficial în vigoare. Reprezentanții mediului de afaceri, ai sindicatelor și ai societății civile au fost convocați pentru consultări, însă până în prezent nu s-au înregistrat modificări majore ale planului propus.

În prezent, România are o datorie publică în creștere și un deficit bugetar care depășește pragul permis de Uniunea Europeană. Noile măsuri sunt parte dintr-un plan mai amplu de redresare fiscală, menit să evite sancțiuni la nivel european și să reducă dependența de împrumuturi externe. Autoritățile spun că, în lipsa acestor ajustări, bugetul de stat nu va putea susține cheltuielile deja angajate, mai ales cele legate de pensii și salarii.