Lovitură pentru justiția din România: Ce a decis Curtea de Apel din Paris

Paul de România scapă de extrădare: justiția franceză respinge cererea autorităților române

Curtea de Apel din Paris a respins, miercuri, solicitarea autorităților române privind extrădarea lui Paul de România, invocând faptul că noul mandat european emis de România este „disproporționat”. Instanța nu a analizat fondul cauzei, ci a decis doar asupra admisibilității mandatului. Hotărârea a fost relatată de AFP și preluată de Agerpres.

Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză

Motivarea deciziei instanței franceze a plecat de la recunoașterea faptului că România avea temei legal pentru emiterea unui nou mandat, dar judecătorii au considerat că acesta nu respectă principiul proporționalității. Astfel, solicitarea de extrădare a fost respinsă fără analizarea detaliilor privind condamnarea.

„Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”

Paul de România, în vârstă de 76 de ani, a declarat această frază la ieșirea din sala de judecată.

„Această decizie pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile și confirmă atașamentul Franței față de valorile statului de drept”

Așa a comentat avocata Miriame Laichi, reprezentanta sa legală.

Paul Philippe al României a fost condamnat definitiv în 2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni de închisoare, fiind găsit vinovat de trafic de influență și complicitate. În același dosar, alte 17 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul total a fost estimat la aproximativ 145 de milioane de euro.

Începând cu anul 2006, Paul ar fi colaborat cu o rețea de persoane pentru a obține ilegal mai multe proprietăți revendicate în calitate de moștenitor al familiei regale. Tatăl său, Carol Mircea Grigore, era fiul nelegitim al regelui Carol al II-lea, care a condus România între 1930 și 1940.

După abdicarea regelui Mihai în 1947 și instalarea regimului comunist, proprietățile Casei Regale au fost confiscate, iar disputele legate de moștenire au continuat în instanțe până în prezent.

În noiembrie 2023, autoritățile române au depus o primă cerere de extrădare, însă și atunci Curtea de Apel din Paris a refuzat să îl predea pe Paul de România. Motivul invocat la acea vreme a fost nerespectarea dreptului la un proces echitabil în România, în contextul unor vicii de procedură privind depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care au participat la condamnare.

După refuzul din 2023, România a trimis o a doua solicitare de extrădare, susținută de decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din iulie 2024. CJUE criticase atunci hotărârea instanței franceze, argumentând că refuzul contravine principiului încrederii reciproce între sistemele judiciare ale statelor membre UE.

În cadrul ultimei ședințe de judecată, avocatul general francez a pledat în favoarea extrădării, susținând că „prevalența justiției europene asupra dreptului național” ar trebui să fie un argument suficient pentru predarea prințului.

În replică, avocata Miriame Laichi a afirmat:

„Cel mai mare scandal politic care a lovit vreodată o familie regală”

Aceasta a făcut trimitere la contextul litigiilor de succesiune.

Paul de România rămâne, cel puțin pentru moment, liber pe teritoriul Franței, după ce instanța de la Paris a respins definitiv și această a doua cerere de extrădare. Decizia este una cu efect imediat și blochează orice transfer al acestuia în România pentru executarea pedepsei de 3 ani și 4 luni.

Numele său a fost legat de mai multe controverse de-a lungul timpului, dar cazul privind moștenirile regale și implicarea sa într-o presupusă rețea de retrocedări ilegale rămâne cel mai cunoscut.

Conform dosarului penal, gruparea cu care a colaborat ar fi folosit documente și intervenții ilegale pentru a obține în mod fraudulos imobile și terenuri valoroase.

Deși condamnarea este definitivă și autoritățile române au epuizat deja două încercări de extrădare, situația lui Paul de România rămâne deschisă în contextul relațiilor juridice dintre România și Franța, dar și al interpretărilor deciziilor CJUE în materia cooperării judiciare în UE.