Românii vor fi copleșiți: a apărut documentul care poate schimba tot!

România a transmis recent Comisiei Europene un document strategic amplu, în care Guvernul își asumă o serie de reforme majore, menite să reducă deficitul bugetar, să digitalizeze administrația și să transforme economia.

Planul propus vizează modificări importante în sistemul fiscal, în modul de funcționare al instituțiilor publice, dar și în direcția dezvoltării durabile și a inovației tehnologice.

Reforma fiscală și digitalizarea, în prim-plan

O primă componentă cheie a planului este reforma fiscală. Executivul vrea să reducă treptat deficitul bugetar printr-o colectare mai eficientă a taxelor, printr-o administrare mai atentă a cheltuielilor și, posibil, prin modificări în sistemul de impozitare. Măsurile anunțate pot duce la modificări în nivelul salariilor, la scumpiri și la o presiune mai mare asupra veniturilor cetățenilor.

În paralel, autoritățile promit o transformare a economiei către un model „verde” și digitalizat. În document sunt prevăzute investiții în tehnologii moderne și în energie curată, dar și obiective clare pentru eliminarea birocrației prin digitalizarea serviciilor publice. Se dorește, printre altele, ca procedurile administrative să poată fi rezolvate online, fără cozi sau dosare cu șină.

Pentru a sprijini această tranziție, planul prevede fonduri substanțiale, dar și un efort organizat de educare digitală, mai ales în rândul populației vulnerabile sau cu acces limitat la internet. Obiectivul este

„o țară care respiră mai curat și funcționează mai eficient”

, însă autoritățile recunosc că pentru asta este nevoie de răbdare și schimbare de mentalitate.

O altă promisiune asumată este sprijinirea cercetării și inovării, prin crearea de institute și centre de dezvoltare în domenii precum inteligența artificială. Guvernul dorește ca România să devină un centru regional pentru tehnologie, iar tinerii să aibă motive reale să rămână în țară. Se pune accent pe parteneriate între sistemul de învățământ și mediul economic, astfel încât ideile și proiectele să se transforme în soluții aplicate.

Documentul prevede și o reformă profundă în administrație. Se vizează eliminarea formalităților inutile, a birocrației excesive și a relației ineficiente dintre stat și cetățean. Scopul este ca serviciile publice să fie mai rapide și mai accesibile, iar angajații instituțiilor să aibă o atitudine profesionistă și orientată către cetățean.

Guvernul cere, totodată, modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un demers de adaptare a acestuia la realitatea din teren. Sunt invocate întârzieri provocate de birocrație, lipsa de personal calificat și obstacole administrative care au afectat implementarea unor proiecte. Solicitarea României către Comisia Europeană vizează ajustarea anumitor ținte și jaloane, fără a renunța la reforme, ci pentru a le face realizabile.

Executivul consideră că, în actuala formă, unele prevederi din PNRR nu mai corespund cu nevoile reale ale societății și cu capacitatea instituțională a țării. Prin urmare, documentul înaintat la Bruxelles include propuneri de reevaluare a unor termene și redirecționare a unor fonduri, pentru a evita blocajele și a permite continuarea investițiilor în infrastructură, educație, sănătate și mediu.

O secțiune aparte este dedicată tinerilor. Statul își propune să creeze un mediu în care aceștia să își dorească să rămână în țară, nu să plece în străinătate. În document se menționează în mod explicit

„institute, laboratoare și centre de idei și proiecte”

care să susțină creativitatea și cercetarea. Astfel, România ar putea deveni atractivă pentru forța de muncă tânără, calificată.

Administrația publică este, din nou, în vizorul reformelor. Planul prevede desființarea cozii, a ștampilei inutile, a dosarului cu șină și digitalizarea completă a relației dintre cetățean și stat. Se dorește o administrație în care

„omul care te ajută”

să fie regula, nu excepția, iar cetățenii să nu mai simtă frustrarea unui sistem greoi și dezorganizat.

În ceea ce privește modul în care va fi aplicat planul, autoritățile insistă pe ideea unui proces gradual, care să nu excludă pe nimeni.

„Planul trebuie să fie uman, să nu lase pe nimeni în urmă”

, se precizează în document, cu referire directă la populația care nu are acces facil la internet sau competențe digitale.

De asemenea, România își reafirmă în acest plan dorința de a rămâne parte activă a unei Europe moderne și echitabile. Direcția strategică a țării este clară: mai multă eficiență, mai puțină risipă, o administrație funcțională și o economie bazată pe inovație și sustenabilitate.

Guvernul notează că

„doar recunoscând ce nu funcționează putem construi ce trebuie”

, motiv pentru care insistă pe ideea unei reforme adaptate realității, și nu teoriei. Documentul trimis la Bruxelles include date, obiective, termene și bugete, dar și recunoașterea faptului că

„unele proiecte s-au blocat în hățișuri administrative”.

În final, planul nu se referă doar la economie, reformă fiscală sau digitalizare. El atinge un punct sensibil: nevoia de respect și demnitate pentru cetățean. Se propune, astfel, o schimbare de paradigmă – una care nu promite miracole, dar care, dacă va fi aplicată consecvent, poate aduce schimbări vizibile în viața de zi cu zi.

Toate aceste propuneri, măsuri și ajustări rămân, însă, la stadiul de angajamente scrise. Efectele lor depind exclusiv de modul în care vor fi puse în practică, cu bani europeni, resurse interne și voință politică.