Sedinta fulger pentru numirea noilor judecatori la CCR. Pe cine va alege Nicusor Dan dupa plecarea lui Marian Enache

Trei locuri devin vacante la Curtea Constituțională a României în iunie 2025, inclusiv funcția de președinte, iar scena politică fierbe în așteptarea noilor numiri. Cele trei decizii trebuie luate de președintele țării, Senat și Camera Deputaților, iar miza e una cât se poate de clară: influența asupra unei instituții care validează sau anulează legi esențiale pentru țară.

Procedura rapidă în Parlament, sedință specială înainte de 13 iunie

Nicusor Dan a spus public că

„are o listă scurtă din care să aleagă”

candidatul pe care îl va desemna la CCR. Chiar dacă nu a fost anunțat oficial niciun nume, printre cei vehiculați se află Cristi Danileț, fost judecător, cunoscut pentru pozițiile sale ferme în favoarea reformei din justiție. Președintele însă nu a oferit nicio confirmare, iar decizia finală rămâne deocamdată închisă în cercul Palatului Cotroceni.

În același timp, Camera Deputaților și Senatul iau în calcul o ședință specială săptămâna viitoare. Comisiile juridice ar urma să audieze candidații, iar votul final în plen e planificat cel târziu pe 13 iunie. Totul se desfășoară pe repede înainte, ca să nu apară blocaje în funcționarea Curții într-o perioadă în care pe masa judecătorilor se află decizii importante pentru țară.

Printre mandatele care expiră se numără și cel al lui Marian Enache, președintele CCR. Asta face ca procesul de selecție să fie și mai sensibil, având în vedere influența pe care o are poziția de conducere în această instituție.

Negocierile dintre partide sunt intense, iar fiecare grup parlamentar încearcă să-și impună propriul om în funcție. Se discută inclusiv posibilitatea ca UDMR să propună un judecător, iar în PSD încă se joacă între mai multe nume, atât dintre actualii, cât și dintre foștii magistrați.

„Negocierile sunt deschise și nu s-a ajuns la o variantă finală”

, a spus o sursă politică sub protecția anonimatului.

Pe lângă lupta politică din spatele numirilor, atenția publicului e atrasă și de banii care vin la pachet cu aceste funcții. Marian Enache, actualul președinte al Curții, încasează lunar peste 100.000 de lei din pensie și salariu. Mai exact, are o pensie specială de 64.000 de lei și un salariu lunar de 40.000 de lei.

„În anul 2023, acesta a înregistrat un salariu anual de 473.298 lei și pensii speciale totalizând 679.800 de lei.”

La asta se adaugă și

„o indemnizație de limită de vârstă de 82.890 de lei de la Camera Deputaților”.

Cifrele acestea arată de ce miza financiară a postului e uriașă, iar interesul pentru ocuparea locurilor vacante la CCR nu e doar de natură instituțională.

Un alt subiect care a încins spiritele e decizia Curții privind secretizarea declarațiilor de avere pentru unele categorii de angajați, inclusiv rude. Asta înseamnă că de acum încolo, veniturile unor membri de familie ai judecătorilor CCR nu vor mai fi vizibile publicului. În cazul lui Marian Enache, acest lucru o afectează direct pe soția sa.

„Soția lui, profesoară universitară și medic primar, a avut în 2023 venituri totale de circa 320.000 de lei, provenind din salarii și drepturi de autor.”

În urma deciziei CCR, aceste venituri nu vor mai apărea în declarațiile publice de avere, ceea ce a generat reacții dure din partea ONG-urilor și a societății civile, care cer transparență totală în privința celor care ocupă funcții înalte în stat.

CCR rămâne una dintre cele mai importante instituții în România, mai ales într-un an electoral și într-un climat politic agitat. Curtea decide dacă legile votate în Parlament respectă sau nu Constituția, poate bloca ordonanțe de urgență și are ultimul cuvânt în cazuri cheie pentru echilibrul puterilor în stat. Tocmai de aceea, fiecare dintre cele trei numiri devine un joc de putere în toată regula.

Niciun partid nu vrea să piardă controlul, iar fiecare judecător nou aduce o potențială reconfigurare a majorității din interiorul Curții. Toate aceste mișcări, combinate cu listele scurte, salariile uriașe și deciziile recente privind secretizarea, transformă aceste zile în unele dintre cele mai tensionate pentru politica românească.