Ultimă oră. Decizia lui Trump pe care Europa n-ar fi vrut s-o audă niciodată

Fostul președinte american Donald Trump a reluat criticile la adresa NATO, punând sub semnul întrebării sprijinul Statelor Unite pentru țările membre care nu își respectă obligațiile financiare privind apărarea. Într-un discurs recent, Trump a declarat:

„Dacă nu plătesc, nu îi voi apăra”,sugerând că Washingtonul nu ar trebui să intervină militar în sprijinul statelor care nu alocă suficiente resurse pentru securitatea proprie.

Macron reacționează ferm

Președintele francez Emmanuel Macron nu a întârziat să reacționeze, reafirmând angajamentul Franței față de alianța nord-atlantică. În cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, Macron a declarat că:

„Suntem aliați loiali și fideli”,subliniind că NATO rămâne un pilon fundamental al securității europene.

În acest context, Trump a fost acuzat că prin declarațiile sale a subminat încrederea în NATO și a destabilizat echilibrul geopolitic transatlantic. Liderii europeni, deși nu toți și-au exprimat public nemulțumirea, sunt conștienți că alianța transatlantică a devenit mai fragilă în ultimii ani. În plus, dependența de sprijinul militar al SUA pune Europa într-o poziție vulnerabilă.

Un sondaj recent arată că atitudinea lui Trump este percepută drept o amenințare de către majoritatea cetățenilor europeni:

• 78% dintre britanici,
• 74% dintre germani,
• 69% dintre francezi

consideră că Trump reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii. Într-un alt sondaj, 85% dintre germani au desemnat Franța drept un partener de încredere, în timp ce SUA au scăzut la doar 16%.

Aceste tensiuni au dus la o accelerare a eforturilor europene de a-și consolida autonomia strategică. Comisia Europeană a anunțat un plan ambițios de 150 de miliarde de euro destinat industriei militare a Uniunii Europene, cu accent pe sectoarele critice unde dependența de SUA este cea mai mare, precum apărarea antiaeriană.

Un alt aspect important al noii direcții europene este finanțarea consolidată prin emiterea de obligațiuni comune europene. Această măsură nu doar că va asigura resurse pentru apărare, dar va contribui și la întărirea monedei euro în raport cu dolarul. Politicile imprevizibile ale administrației Trump au alimentat dorința unor alternative stabile la dolarul american ca monedă de rezervă globală.

În Germania, această schimbare de paradigmă este susținută chiar și de lideri conservatori. Friedrich Merz, posibilul viitor cancelar german, propune eliminarea barierelor constituționale care limitează deficitul bugetar, în special pentru cheltuielile militare și de infrastructură.

Astfel, Germania ar putea folosi poziția sa economică solidă pentru a accelera reînarmarea Europei, adoptând o strategie economică similară cu cea keynesiană, unde investițiile în apărare devin un motor al creșterii economice.

„E cât se poate de limpede. Germanii nu-și pot vinde mașinile. Așa că vor face tancuri”,a declarat un influent om de afaceri francez.

În paralel, tensiunile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit încep să se atenueze. Premierul britanic Keir Starmer și președintele Emmanuel Macron au intensificat cooperarea în problema Ucrainei, iar împreună cu Friedrich Merz ar putea forma un nucleu solid pentru viitoarea politică de securitate europeană.

O posibilă soluție este crearea unui fond european de apărare, la care Londra ar putea contribui fără a fi nevoită să renegocieze statutul post-Brexit. Aceasta ar oferi Marii Britanii un rol mai activ în securitatea europeană, fără a reaprinde controversele legate de ieșirea din UE.

În plus, incertitudinea politică din Statele Unite ar putea transforma Europa într-un mediu de afaceri mai stabil. Investitorii analizează cu atenție volatilitatea piețelor americane și privesc spre UE ca o alternativă mai sigură. De asemenea, politica administrației Trump de reducere a finanțării pentru universități ar putea genera un exod de cercetători către Europa, în special în domenii strategice precum tehnologia și industria militară.

Totuși, drumul către o Uniune Europeană mai unită nu este lipsit de provocări. Franța și Germania deja se confruntă cu opinii divergente privind distribuirea fondurilor pentru apărare, iar diferențele de viziune pot încetini procesul. Cu toate acestea, istoria arată că Europa a reușit să avanseze în momente de criză. Dacă după Al Doilea Război Mondial și încheierea Războiului Rece continentul a făcut pași mari spre unitate, actualele presiuni externe, în special cele generate de politica lui Trump, ar putea forța din nou o schimbare decisivă.