Ultimă oră! Ilie Bolojan nu mai vrea să fie premier. Cui a oferit funcția și ce discuții se poartă acum la Cotroceni

Ilie Bolojan s-a retras din cursa pentru funcția de premier și a propus ca PSD să preia această responsabilitate, cel puțin în prima parte a guvernării.

Mișcarea vine în contextul negocierilor tensionate dintre liderii PSD, PNL, UDMR și USR, care s-au întâlnit luni seara la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Surse apropiate discuțiilor au declarat pentru Antena3.ro că negocierile s-au blocat în două puncte sensibile: numele prim-ministrului și pachetul de măsuri de austeritate.

Nimeni nu vrea să fie primul la Palatul Victoria

Ilie Bolojan ar fi transmis colegilor de Coaliție că nu își dorește să fie desemnat primul premier al alianței și că PSD, fiind partidul cu cele mai multe mandate, ar trebui să își asume acest rol. În același timp, liderii din PNL consideră că această retragere ar putea ajuta la conservarea imaginii publice a liberalilor, în condițiile în care măsurile de austeritate preconizate ar putea avea efecte negative în plan politic.

„Dacă PSD vrea cu tot dinadinsul funcția de prim-ministru, atunci PNL e de acord, doar să fie liniște în Coaliție”, au spus surse politice.

Cu toate acestea, nici PSD nu se grăbește să preia frâiele guvernului. Mai mulți lideri social-democrați ar fi transmis că ar prefera să intre în rolul de premier abia în 2026, după ce pachetul de măsuri nepopulare va fi deja implementat.

Participanții la întâlnirea de la Cotroceni au remarcat o stare generală de ezitare. Potrivit unor surse citate,

„nimeni nu mai vrea să fie prim-ministru”

, de teamă că asumarea măsurilor de austeritate va fi un pas costisitor din punct de vedere politic. Cu toate acestea, PSD a anunțat convocarea unei ședințe interne marți, în care conducerea urmează să decidă linia de negociere pe care partidul o va susține mai departe în discuțiile cu celelalte formațiuni.

În paralel cu discuțiile despre funcția de premier, partidele nu au ajuns la niciun acord nici în privința măsurilor economice și fiscale. Echipele tehnice din fiecare partid au lucrat timp de o săptămână la un pachet comun, dar diferențele de opinie sunt evidente. Printre cele mai controversate propuneri se numără:

• introducerea unei taxe de solidaritate pe salariile mari,
• taxarea tranzacțiilor bancare,
• amânarea unor investiții în infrastructură.

UDMR, prin vocea președintelui Kelemen Hunor, și-a exprimat clar opoziția față de taxa de solidaritate. Acesta consideră că măsura este, de fapt,

„o formă mascată de impozit progresiv”

și că nu ar trebui acceptată în forma actuală. Propunerea nu a fost agreată nici de o parte dintre liderii PNL, care se tem că va afecta clasa de mijloc și mediul de afaceri.

În ceea ce privește taxarea tranzacțiilor bancare, nici aici nu s-a ajuns la un consens. Reprezentanții PNL și USR ar fi exprimat rezerve clare față de această măsură, care ar putea, spun ei, să creeze dezechilibre în sistemul financiar și să reducă încrederea în piața bancară.

De asemenea, renunțarea la o parte din investițiile în infrastructură — pentru a face loc economiilor bugetare — a fost critică de liderii UDMR și USR, care au argumentat că dezvoltarea regională ar avea de suferit.

„Negocierile dintre partide vor continua mâine”

a transmis Radu Burnete, consilierul prezidențial al lui Nicușor Dan, după încheierea discuțiilor de luni seara. El a mai adăugat că:

„Procesul este unul serios și aplicat, motiv pentru care nu s-au luat încă decizii finale. După o săptămână de consultări tehnice la Palatul Cotroceni privind soluțiile pentru reducerea deficitului bugetar, discuțiile dintre partidele care ar putea forma viitoarea coaliție de guvernare sunt încă în desfășurare.”

La acest moment, incertitudinea rămâne mare, iar viitorul Coaliției și al guvernării pare să stea într-un echilibru fragil, fără ca vreun partid să fie dispus să preia inițiativa într-o perioadă de austeritate complicată.