Accidentul vascular cerebral – factori de risc

0
89

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezinta una dintre cauzele principale de morbiditate si mortalitate pe plan mondial, aflandu-se in top trei al celor mai frecvente cauze de mortalitate in majoritatea tarilor si reprezentand aproximativ 10% din toate cauzele de deces. Cunoasterea factorilor de risc vascular a avut un salt urias in ultimele decenii, iar detectia precoce si modificarea acestora a dus la ameliorarea si reducerea impactului accidentelor vasculare cerebrale.

Putem imparti factorii de risc in modificabili si nemodificabili.

Factorii de risc nemodificabili includ varsta, sexul, etnia si determinismul genetic. Desi nu pot fi controlati, acestia pot indica persoanele care sunt predispuse la boli neurovasculare. Rata AVC- urilor creste dramatic cu varsta (peste doua treimi apar la pacientii peste 65 de ani, cu o frecventa mai mare in randul barbatilor). De asemenea, barbatii albi au risc mai mare de a face stenoze vasculare extracraniene, in timp ce barbatii de culoare, persoanele de origine asiatica si femeile au risc mai mare pentru afectiuni severe ale arterelor intracraniene.

Dintre factorii de risc modificabili, cei mai importanti sunt: hipertensiunea, bolile cardiace (in special fibrilatia atriala), diabetul, fumatul, consumul de alcool, hiperlipidemia, sedentarismul, stenoza arterelor carotidiene, supraponderalitatea, dieta.

Hipertensiunea arteriala (valoare >120/ 80 mmHg) este un important factor de risc pentru mortalitatea vasculara si generala. Scaderea tensiunii arteriale (TA) reduce substantial riscurile de accident vascular si coronarian, in functie de valoarea scaderii.

Fibrilatia atriala (FA) este un puternic factor de risc pentru AVC, motiv pentru care trebuie evaluat riscul adaptat fiecarui pacient pentru a determina daca pacientii trebuie sa primeasca anticoagulante orale, aspirina sau sa nu li se adminstreze niciunul dintre acestea. Anticoagularea pe cale orala este mai eficienta la pacientii cu FA care au unul sau mai multi factori de risc vascular asociat, cum ar fi: antecedente de embolie sistemica, varsta peste 75 de ani, hipertensiune arteriala sau disfunctia ventriculului stang.

Persoanele cu boala arteriala aterosclerotica au un risc crescut de infarct miocardic, AVC si deces dintr-o cauza cardiovasculara. Aspirina reduce riscul de infarct miocardic la pacientii cu boala carotidiana asimptomatica si reduce riscul de AVC dupa chirurgia carotidiana.

La pacientii cu diabet zaharat nu exista dovezi ca imbunatatirea controlului glicemic scade numarul accidentelor vasculare cerebrale insa la acesti pacienti tensiunea arteriala trebuie scazuta sub 130/80mm Hg (tratamentul antihipertensiv trebuie sa fie mai agresiv la pacientii diabetici).

Hiperlipidemia in tratament cu statine reduce riscul de evenimente majore cardiovasculare, inclusiv AVC.

Intr-o sinteza a 26 de studii cu statine (95.000 de pacienti), incidenta AVC a fost redusa de la 3,4% la 2,7%.

Studiile observationale au aratat ca fumatul este un factor independent de risc pentru AVC ischemic, atat la femei, cat si la barbati. Daca unul dintre soti fumeaza, aceasta se poate asocia cu un risc crescut de AVC pentru partener. O meta-analiza a 22 de studii arata ca fumatul dubleaza riscul de AVC ischemic, iar persoanele care opresc fumatul isi scad riscul cu 50%.

Consumul de alcool in cantitate mare ( > 60g/ zi) creste riscul de AVC ischemic si AVC hemoragic. Din contra, consumul usor (< 12 g/ zi) este asociat cu o reducere a tuturor AVC-urilor. Consumul de vin rosu este asociat cu riscul cel mai scazut comparativ cu alte. Etalon: bere 5%=20÷25g, 125ml vin 10%=10÷13g, 50ml vodca 33%=17g alcool.

Persoanele cu activitate fizica sustinuta au un risc mai scazut de deces sau AVC, comparativ cu cei cu activitate scazuta. Similar, persoanele cu activitate fizica moderata au risc mai scazut de accident vascular cerebral fata de cele sedentare. Aceasta asociere este partial explicata de efectele benefice asupra greutatii corporale, tensiunii arteriale, colesterolului seric si tolerantei la glucoza. Activitatea fizica recreativa (2-5 ore pe saptamana) este asociata cu o severitate redusa a AVC ischemic la internare si prognostic mai bun pe termen scurt.

Un indice de masa corporala crescut (BMI ≥ 25) este asociat cu un risc crescut de AVC la barbati si femei, mediat in principal de hipertensiunea arteriala concomitenta si diabet. Grasimea abdominala este un factor de risc pentru AVC la barbati, dar nu si la femei. Desi, scaderea ponderala reduce tensiunea arteriala, nu scade riscul de AVC.

Aportul ridicat de fructe si legume a fost asociat cu un risc scazut de AVC, comparativ cu aportul scazut. Riscul de AVC ischemic a fost mai scazut la persoanele care consumau peste cel putin o data pe luna. Aportul de cereale integrale a fost asociat cu o reducere a bolilor cardiovasculare, dar nu si a AVC. Un aport scazut de vitamina D se asociaza cu un risc crescut de AVC, dar suplimentele de calciu cu vitamina D nu reduc riscul de AVC. Imbogatirea cu acid folic a produselor cerealiere a dus la o scadere a mortalitatii prin AVC fata de tarile in care nu se practica aceasta metoda.

Ratele AVC cresc rapid la femei dupa menopauza. Studiul controlat randomizat Women’s Health Initiative sugereaza ca riscul de AVC este crescut de terapia de substitutie hormonala, doar la femeile cu terapie de lunga durata ( > 5 ani).

Recomandari:

Tensiunea arteriala, glicemia, colesterolul sanguin ar trebui verificate regulat, iar in caz de hipertensiunea arteriala, diabet, hipercolesterolemie, acestea sa fie tratate prin modificarea stilului de viata si terapie medicamentoasa individualizata avand ca tinta niveluri ale TA de 120/80 mmHg, valori glicemice de 105 mg/ dl, LDL > 150 mg/ dl.

Se doreste descurajarea fumatului, consumului cronic de alcool in cantitati mari si se recomanda activitatea fizica regulata, o dieta cu continut scazut de sare si grasimi saturate si bogata in fructe, legume si fibre si scaderea ponderala pentru persoanele cu index de masa corporala ridicat.

Nu se recomanda suplimentele vitaminice antioxidante, terapia de substitutie hormonala de durata.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.