EPILEPSIA NU tine cont de varsta si NU iarta pe nimeni! Afla si de ce!

0
79
EPILEPSIA

Epilepsia este de obicei o boala multifactoriala, cu un teren genetic predispozant, la care se asociaza o leziune organica cerebrala si, probabil, un factor precipitant acut. Etiologia difera in functie de grupa de varstă, sex, etnie si locul geografic. In mare parte, conditiile congenitale si perinatale reprezinta cele mai frecvente cauze de aparitie precoce a epilepsiei in copilarie, in timp ce epilepsia la adulti apare de obicei în urma unor cauze externe non-genetice. In anumite zone ale lumii, infectiile endemice sunt cauze obisnuite – incluzand tuberculoza, cisticercoza, virusul imunodeficientei umane si bolile virale.

Incadrarea etiologica este facilitata de legatura acesteia cu varsta de debut a crizelor epileptice:

• Nou-nascut: infectioasa, metabolica (hipoglicemia, hipocalcemia), anoxia sau hemoragia cerebrala la nastere, malformatii cerebrale majore;

 Sugar, copil mic: convulsii febrile, tulburari metabolice sau structurale ereditare, degenerative, tulburari de dezvoltare (displazii), infectii ale sistemului nervos central;

• Copil mare, adolescent: ereditare, displazii, degenerative, traumatice, tumorale, infectioase;

• Adult: traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, metabolice ereditare, toxice (alcool, droguri), infectioase, degenerative;

• Varstnic: boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), tumori (primitive sau metastatice), traumatisme, boli degenerative.

Principalele cauze ale epilepsiilor:

1. Ereditare (anomalii cromozomiale, anomalii ale ADN-ului mitocondrial, anomalii metabolice (boala Wilson), boli neurocutanate (scleroza tuberoasa, neurofibromatoza).

2. Dobandite:

– Prenatale – displaziile corticale sau tulburarile de migrare neuronala (polimicrogiria, displazii corticale focale, heterotopii neuronale); malformatii cerebrale complexe; leziuni ischemice cerebrale intrauterine; infectii intrauterine ale sistemului nervos central (rubeola, toxoplasmoza, infectii cu citomegalovirus); intoxicatii medicamentoase materno-fetale.

– Neonatale – encefalopatii hipoxice sau ischemice dupa nasteri distocice; hemoragii cerebrale spontane (prematuri) sau in contextul unor contuzii traumatice obstetricale; infecții meningoencefalitice bacteriene sau virale (herpes); dereglari metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, etc); encefalopatii toxice datorate consumului de medicamente de catre mama.

– Postnatale

a) Infecții cerebrale: encefalite virale (herpetice); abcese cerebrale (bacteriene, tuberculoase); parazitare (cisticercoza); boli prionice (Jakob-Kreutzfeldt); meningite; infectii oportuniste asociate SIDA, limfom cerebral, infarct cerebral, encefalopatie, droguri.

b) Traumatisme:

• risc de aparitie a crizelor epileptice posttraumatice tardive (dupa minim 1 saptamana de la traumatism), cu debut in primii 5 ani de la traumatism;

• factori de risc crescut pentru traumatismul sever (contuzie cerebrala, hematom subdural).

c) Tumorile cerebrale:

• la originea a 40% dintre crizele epileptice cu debut focal, tardiv;

• crizele epileptice variaza ca risc de aparitie, frecventa si aspect clinic, in functie de tipul histologic al tumorii (mai frecvente in tumori cu evolutie lenta) si localizarea tumorii (mai frecvent in tumori supratentoriale de lob frontal si temporal).

d) Intoxicații:

• alcool (intoxicatia alcoolica acuta, grava; sevraj la marii bautori (crize repetate in primele 48 de ore de la incetarea aportului, chiar stare de rau epileptic); crize recurente legate de intoxicatia alcoolica cronica; poate fi asociata cu traumatisme craniene si poate agrava evolutia altor forme de epilepsie.

• medicamente (neuroleptice, antidepresive, fenotiazine, aminofilina, antidiabetice orale sau insulina, penicilina, antihistaminice, ocazional ciclosporina, anestezice locale), substante de contrast radiologic; sevraj la anticonvulsivante (benzodiazepine, barbiturice), amfetamine, opiacee, baclofen.

• droguri: consum de cocaina, amfetamina, canabis, acid dietilamidlisergic (LSD);

• alte toxice: insecticide (organo-fosforice sau clorurate), oxid de carbon, solventi organici, antigel (etilglicol), metale, venin de insecte.

e) Boli vasculare cerebrale – apar, in majoritatea cazurilor, in primii doi ani ce urmeaza suferintei cerebrale vasculare; sunt secundare infarctelor cerebrale (in 5-10% din cazuri) sau hemoragiilor cerebrale (in 2-25% dintre ele); posibili factori de risc crescut sunt existenta crizelor acute, gradul deficitului neurologic sechelar, repetarea accidentelor vasculare;

f) Boli ale sistemului imunitar: lupus eritematos diseminat, miastenia gravis, deficit primar de Ig A, scleroza multipla (prin mecanisme diferite); alte vasculite cerebrale (eclampsie);

g) Boli degenerative: pană la 14% dintre crizele cu debut tardiv apar asociate bolii Alzheimer (corespunzator la 15% dintre pacientii cu aceasta boala).

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.