Tratamentul antiepileptic – situatii speciale

0
46
Tratamentul antiepileptic

Principiul terapiei antiepileptice consta in monoterapie, in doze minime eficiente necesare obtinerii unui control bun al crizelor cu o calitate a vietii corespunzatoare (efecte adverse minime, reducerea handicapului psihosocial si reducerea morbiditatilor).

Exista categorii speciale de pacienti, la care abordarea clinico-terapeutica trebuie adaptata in functie de particularitatile acestora.

1. Nou nascuti si copii mici

– Dozele medicamentelor antiepileptice (AED) se stabilesc pe kgc, tinandu-se cont si de o rata de metabolizare crescuta la aceasta categorie de varsta.

2. Femei la varsta fertila

– Se alege un AED cu efecte teratogene minime (LTG, CBZ).

– Asocierea de acid folic pentru preventia malformatiilor de tub neural (inaintea conceptiei).

Trebuie stiut ca AED inductoare enzimatice reduc concentratia anticonceptionalelor orale.

3. Femei insarcinate

– Poate creste frecventa crizelor in trimestrul I, datorita scaderii concentratiei AED prin cresterea nivelului estrogenic, retentie hidrica, privare de somn, stres.

– Se alege un AED cu teratogenicitate redusa si pastrarea unui bun control al crizelor.

– De evitat AED cu risc de malformatii si deficit cognitiv (PHT, PB, VPA).

– Doze minime eficiente mai ales in primul trimestru.

– Continuarea tratamentului pe durata sarcinii pentru evitarea crizelor (riscul crizei epileptice vs riscul teratogen al medicatiei antiepileptice).

– Evitarea politerapiei (risc de malformatii si deficit cognitiv).

– Continuarea tratamentului cu acid folic si pe durata sarcinii (pentru preventia malformatiilor de tub neural).

– Alaptare normala.

!!!!! Toate AED au potential risc teratogenic, mai ales in primul trimestru, dar mai mic decat complicatiile generate de o criza epileptica.

4. Batrani

– Predomina epilepsia focala prin profilul patologiei varstei (AVC, tumori, boli degenerative).

– Prezenta comorbiditatilor cu riscul interactiunilor medicamentoase si a reactiilor adverse.

– Complianta scazuta a pacientilor.

– Rata de metabolism redus creste riscul reactiilor adverse.

– Evitarea AED cu risc de tulburare cognitive (TPM).

5. Criza unica

– 5-7% prezinta o criza unica, cu recurenta la 50% din cazuri, facilitata de urmatorii factori: status neurologic patologic, eeg patologic, prezenta de crize partiale

– Monitorizarea clinica si EEG este necesara timp de 3-5 ani

– Terapie monodrog in caz de recurenta.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.