Sindromul ovarelor polichistice

0
69

Reprezinta probabil cea mai frecventa disfunctie hormonala a femeii aflate la varsta reproductiva. Sub aceasta denumire generica sunt catalogate o intreaga serie de manifestari clinice, care pot fi grupate in tablouri mai mult sau mai putin zgomotoase, mai mult sau mai putin bine reprezentate de la pacienta la pacienta, dar care prezinta ca element comun anovulatia, adica lipsa ovulatiei.

Cel mai frecvent, pacientele se prezinta la medic pentru dereglari menstruale precum: lipsa menstruatiei (amenoree), menstruatii rare sau reduse (oligomenoree, spaniomenoree), pentru infertilitate sau pentru acnee sau hirsutism (pilozitate excesiva). Acestea sunt cele mai frecvente acuze determinate de ovarele polichistice, dar vom prezenta si altele, de retinut fiind ca nu toate pacientele prezinta toate aceste manifestari. De exemplu, 50% dintre paciente prezinta obezitate.

Mecanismele etiopatologice ale acestei afectiuni sunt inlantuite intr-un cerc vicios, neelucidat inca pe deplin, incriminate fiind dereglari hormonale precum acelea ale secretiei de hormon luteinizant (LH), ale secretiei de gonadotrofine, rezistenta la insulina. Sunt mai multe puncte in care acest cerc vicios de dereglari hormonale poate fi initiat, in oricare punct aparuta disfunctia, aceasta antrenand dupa ea alte modificari hormonale care au ca rezultat ovarul polichistic. Pe scurt, la nivelul ovarelor, toate aceste dereglari ale nivelurilor hormonale duc la aparitia unor chisturi foliculare multiple cu diametrul sub 6 mm (rar ating 15 mm), ovarele cresc in dimensiuni si capata o corticala mai groasa, alba si boselata – ovare de portelan sau ovare Stein-Leventhal. Inlantuirea de dereglari poate antrena intr-un final inclusiv probleme metabolice (diabet) si probleme cardiovasculare.

Se pare ce determinismul acestor perturbari hormonale este genetic, fiicele si surorile femeilor cu acest sindrom avand 50% risc de a avea aceleasi probleme, transmiterea genetica facandu-se dominant prin cromozomul X.

Exista o serie de afectiuni care pot determina in mod secundar sindromul ovarelor polichistice. Dintre acestea fac parte hiperprolactinemia (cresterea nivelului din sange a unui hormon numit prolactina), boala Cushing, boli ale tiroidei precum hiper si hipotiroidia, tiroidita autoimuna, unele tumori de ovar sau suprarenala secretante de hormoni masculini.

Diagnosticul se pune pe criterii clinice, pe valorile analizelor de laborator si prin ecografie transvaginala.

Tabloul clinic cuprinde una sau mai multe din urmatoarele manifestari, ce pot aparea precoce sau progresiv:

– Amenoree sau oligomenoree;

– Sangerari anormale pe cale vaginala;

– Infertilitate;

– Ovare marite de volum (pot ajunge si pana la de 3 ori volumul normal);

– Hirsutism (pilozitate in exces) in aproximativ 60% din cazuri;

– Obezitate – in aproximativ 50% din cazuri – este obezitate de tip android cu depunerea tesutului adipos predominant abdominal fata de solduri, din cauza cresterii nivelului de hormoni masculini (testosteron);

– Acnee, ten gras, matreata, pete negricioase pe piele;

– Alte semne de virilizare (masculinizare): ingrosarea vocii, hipertrofia(marirea) clitorisului, hipotrofie mamara (sani mai mici);

– Modificari ale dispozitiei sau depresie date de obezitate, pilozitatea in exces, infertilitate;

– Subtierea si caderea firului de par;

– Durere in regiunea inferioara a abdomenului;

– Diabet sau perturbari metabolice date de rezistenta la insulina;

– Hipercolesterolemie si ateroscleroza cu cresterea riscului de hipertensiune arteriala, boala coronariana si de infarct miocardic;

– Creste riscul de hiperplazie endometriala si de cancer de endometru.

Analizele de laborator pot arata: cresterea nivelului hormonului luteinizant LH, hormon foliculostimulant FSH la limita normalului sau scazut, cresterea raportului LH/FSH, cresterea nivelurilor androgenilor de origine ovariana (testosteron si androstendion), cresterea nivelurilor de estrona (prin transformarea la nivelul tesutului adipos a androgenilor produsi in ovar), scaderea nivelului din sange al unor globuline care poarta o parte din hormonii sexuali numite SHBG, crescand astfel nivelul acestor hormoni liberi (creste estradiolul liber), creste nivelul insulinei serice, trigliceride crescute.

Elementele principale pentru diagnosticul ecografic al sindromului ovarului polichistic sunt reprezentate de:

– Cresterea volumului ovarelor de 1,5 – 3 ori;

– Prezenta a 10 sau mai multe formatiuni chistice ovariene mici, sub 10 mm diametru, situate predominant la periferia ovarului, una langa alta, creand aspectul ecografic tipic asemanator unui sirag de perle;

– Restul ovarului (stroma) are un aspect ecografic hiperecogen;

– Foliculul matur care apare in ciclurile normale ca semn al ovulatiei aici nu este prezent;

– Exista unele modificari vasculare speciale in interiorul ovarului.

Este de mentionat ca aspectul ecografic de ovare micropolichistice nu confera automat diagnosticul. Exista femei cu semne de dereglari hormonale caracteristice sindromului, dar fara sa aiba structura ecografica tipica, la fel cum paciente cu ovare polichistce ecografic nu au exprimare clinica a bolii.

Odata pus diagnostcul de ovare polichistce este de retinut ca aceasta este o afectiune cronica, al carei tratament vizeaza mai multe aspecte si poate varia pe de-a lungul timpului.

ovare
ovare

Tratamentul se refera la reglarea ciclurilor, la tratarea problemelor de fertilitate, a hirsutismului si problemelor de ten, dar si la prevenirea si tratarea problemelor metabolice, diabetului, hipercolesterolemiei, hipertensiunii arteriale, cancerului de endometru.

Tratamentul include:

– Tratament medicamentos pentru reglarea ciclului menstrual si a sangerarilor vaginale se poate face cu pilule continand estrogeni si progesteron, pilulele contraceptive microdozate fiind indicate. Uneori se poate administra doar progesteron dupa diverse scheme terapeutice, atunci cand estrogenii nu se pot administra;

– La femeile care doresc o sarcina se pot face stimulari medicamentoase ale ovarelor cu substante ce duc la aparitia ovulatiei (injectari de FSH, tratament cu analogi de GnRH), dupa diverse protocoale;

– Antiandrogeni pentru scaderea nivelului de hormoni masculini pot fi indicati;

– Tratarea rezistentei tesuturilor la insulina;

– Diverse tratamente dermatologice si cosmetice pentru problemele de ten si pilozitatea excesiva;

– La pacientele cu obezitate singurul tratament cu adevarat eficient este modificarea stilului de viata pentru a scadea in greutate: alimentatie corecta, exercitii fizice. S-a constatat ca si scadere de 5% in greutate poate regla ciclul si readuce fertilitatea;

– Tehnicile chirurgicale laparoscopice precum drillingul ovarian cu „crestarea” suprafetei ingrosate a ovarului pot fi eficiente in unele cazuri. La pacientele obeze laparoscopia este contraindicata;

– Tulburarile de stres cauzate de imaginea de sine nefavorabila pot necesita psihoterapie;

– Monitorizarea periodica clinica si paraclinica, tratamentul medicamentos din timp corespunzator dereglarilor prezente si stilul de viata sanatos previn aparitia diabetului si bolilor cardiovasculare;

– La pacientele peste 40 de ani cu sangerari vaginale se poate ajunge uneori la histerectomie si rezectia ovarelor.

Este de retinut ca tratamentele mentionate sunt eficiente si fac ca pacienta sa duca o viata normala, dar sunt de lunga durata si nu vindeca definitiv. Pacienta trebuie sa duca un stil de viata sanatos, sa faca controale si analize periodice. Tratamentul vizeaza manifestarile sindromului si prevenirea complicatiilor precum diabetul si bolile cardiovasculare.

Afectiunea de baza nu poate fi prevenita si nici vindecata definitiv, dar tratarea ei corespunzatoare din timp regleaza simptomele, previne complicatiile si este echivalenta cu o viata normala.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.