Rolul biopsiei cutanate

0
46
biopsia cutanata
biopsia cutanata

Atata timp cat biopsia cutanata are indicatii diagnostice si este efectuata de medic, in anumite conditii – categoric nu avem de ce sa ne temem.

De foarte multe ori, medicul dermatolog are nevoie sa fie ghidat in stabilirea unui diagnostic, nu doar de examenul clinic si de anamneza ci si de examenul anatomo-patologic.

Acest examen anatomo-patologic, implica, evident, efectuarea biopsiei.

Ce ne va arata examenul anatomo-patologic sau histologic?

Va arata structura pielii, a epidermului, a dermului si hipodermului, in functie de adancimea biopsiei. Aceste straturi ale pielii au o morfologie bine definita, in cazul tuturor indivizilor, fara exceptie.

Un medic dermatolog urmeaza stagii de pregatire anatomo-patologice tocmai a stii cum trebuie sa arate pielea normala, dar si cum arata pielea alterata de diverse boli dermatologice. O coroboare intre datele clinice si histologice este salutara si grabeste stabilirea diagnosticului, a tratamentului si implicit a evolutiei favorabile, spre vindecare a bolii. Exista multe asemanari clinice intre bolile de piele si doar examenul histopatologic ne ajuta la precizarea diagnosticului. Sau intalnim varietati de exprimare clinica ale aceleiasi boli, cu mici diferente de aspect, dar cu implicatii terapeutice si evolutie radical diferite.

Foarte multi pacienti sunt reticenti in fata unei biopsii cutanate. In primul rand multi nu stiu ce presupune, ce inseamna biopsia, de ce este nevoie de ea si ce beneficii le aduce.

Exista temerea de „a nu se umbla” la o formatiune cutanata. Intrebarea cel mai adesea adresata dermatologului in aceste cazuri, este aceea daca nu i se face mai mult rau bolii sau daca nu se „transforma in vreun cancer”.

Biopsia cutanata este un act medical si se desfasoara dupa anume reguli. In functie de experienta clinica a medicului si de respectarea regulilor din sala de chirurgie sau sala de mica chirurgie, beneficiile depasesc cu foarte mult riscurile.

In primul rand, se solicita acordul scris (precizez: acord scris) al pacientului sau al apartinatorului sau tutorelui, in cazul minorilor.

Apoi se explica pacientului/apartinatorului ce presupune exact biopsia, cum se desfasoara. Si nu in ultimul rand se explica conduita medicala ce trebuie urmata de catre pacient, post biopsie, pentru a evita complicatiile.

Exista biopsia ca atare efectuata in cazul unei boli dermatologice, boala cu afectare larga a suprafetei corpului si biopsia – excizionala.

Biopsia – excizionala are un dublu rol, acela de a preciza diagnosticul histologic, dar si acela de a indeparta o formatiune cutanata.

In cazul unor structuri dermatologice mai mici, rezonabile ca dimensiuni pentru abordare chirurgicala, este de preferat sa se indreptam spre biopsia-excizionala.

Cam ce s-ar putea biopsia si exciza in acelasi timp? – negi, cancere cutanate, epitelioame melanoame maligne, cornuri cutanate, noduli, chisturi, etc.

In momentul in care medicul alege biopsia – excizionala, trebuie sa aiba in vedere inlaturarea structurii de excizat in totalitate, adica trebuie sa se asigure ca a atins marjele de excizie, atat in profunzime cat si lateral de structura de analizat. Cu alte cuvinte, excizia trebuie sa se prelungeasca pana in piele sanatoasa si sa nu ramana cuiburi din formatiunea care trebuia inlaturata. In aceste conditii de rezectie integrala, nu este nici un risc pentru pacient.

In cazul unei biopsii diagnostice dintr-o placa sau placard de dimensiuni rezonabile, mai mari, grija pentru marja de excizie nu trebuie avuta in vedere. Cam la ce boli dermatologice se preteaza? – psoriazis, vitiligo, lichen plan, eczeme, diverse eruptii.

Exact ce presupune biopsia?

Tegumentul trebuie bine curatat, aplicata o solutie dezinfectanta si folosirea unor instrumente sterile. In marea majoritate a cazurilor, anestezia practicata este cea locala, cu anestezice locale gen xilina sau lidocaina.

Daca pacientul este o persoana alergica, este bine de efectuat un test prealabil la anestezicul de injectat. Apoi se excizeaza, se taie ceea ce intereseaza pentru stabilirea diagnosticului. De obicei, se realizeaza o taietura cu bisturiul in asa zisa „felie de pepene”, care presupune realizarea unei cicatrizari cat mai aspectuoase. Se foloseste la coaserea inciziei astfel realizate, ata chirurgicala sterila care este indepartata in urmatoarele 7-14 zile de la efectuarea actului chirurgical. Vorbim de acele suturi de la suprafata pielii care nu presupun folosirea unor fire speciale, rezorbabile.

Ca o complicatie poate sa apara sangerarea prin taierea unor structuri arteriale sau venoase daca se merge prea profund sau prea aproape de vase sangvine. Solutia este si in aceste cazuri sutura vaselor care sangereaza sau cauterizarea acestora in conditiile existentei unui electrocauter in sala de operatie. O alta complicatie poate sa fie infectarea ranii rezultate prin biopsie.

In conditiile unei igiene corespunzatoare si a pansamentelor sterile aplicate pe zona de biopsie, aceste riscuri sunt reduse. Este utila administrarea unor antialgice si chiar a antibioticelor per os, mai ales daca medicul anticipeaza o evolutie mai putin favorabila.

Rolul pacientului de participant activ se termina in momentul in care se ajunge la coaserea exciziei, dar drumul „bucatii” de tegument excizata continua in laboratorul sau serviciul de anatomie patologica. Aici, prin examinare la microscop, se va stabili natura exacta a bolii dermatologice.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.