Otita – urechea medie si externa

0
87
otita
otita

Otita urechii externe este inflamatia pielii ce tapeteaza conductul auditiv extern, avand urmatoarele cauze: infectia bacteriana (cel mai frecvent), virala, cutanata (furuncul) sau o micoza (ciuperca). Mai este denumita si „otita inotatorului”, deoarece este frecvent intalnita la inotatori (apa patrunde in canalul auditiv extern si stagneaza); persoanele care utilizeaza dopuri pentru urechi sau proteze auditive, diabeticii sunt predispusi la aparitia otitei externe.

Otita se manifesta prin otalgie (durere otica), otoree (scurgerea unui lichid din canalul auditiv extern), prurit (mancarimi). Tratamentul este unul medicamentos, cu administrarea de antibiotic sau antimicotic si picaturi antiseptice.

Otitele medii reprezinta inflamatia sau infectia la nivelul urechii medii. Mecanismul de producere a infectiei consta in inflamatia si obstructia trompei lui Eustache in cadrul inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui si a amigdalelor faringiene. Otitele apar in anotimpul rece datorita infectiilor tractului respirator superior care sunt frecvente la copii, ceea ce rezulta ca otita medie este des intalnita la copii deoarece au trompa lui Eustache mai scurta si mai ingusta decat la adulti si astfel bacteriile si virusurile patrund cu usurinta in urechea medie si o pot bloca. Otita medie supurata poate aparea chiar daca copilul nu a avut raceala sau infectie a tractului respirator superior, aceasta datorandu-se altor cauze ce determina obstructia trompei lui Eustache. Otitele medii afecteaza in special sugarii, copii mici cu varste intre 3 luni – 3 ani, rar pot apara la copii peste 4 ani sau la adulti.

Cele mai frecvente bacterii sunt Streptococcus pneumoniae, Haemofhilius influenza, Moraxell catarrhalis si dintre virusuri Virusul Sincitial Respirator si Virusurile paragripale.

Alti factori care cresc riscul de aparitie a otitei medii: colectivitatea, contactul cu unul dintre frati care este afectat de raceala sau de o infectie a urechii, afectiuni respiratorii.

Otitele pot fi catarale sau supurate (acumularea unei secretii in urechea medie fara infectie, ce poate determina pierderea auzului sau senzatia de „ureche infundata”), acute sau cronice.

Simptomatologia apare dupa o raceala sau infectie a tractului respirator superior (2-5 zile), manifestandu-de prin: otalgie (durere a urechii) de intesitate medie sau severa, sugarii tragandu-se de ureche cand durerea este prezenta; otoree (scurgea unui lichid galbui si subtire) care poate fi insotita cu sange, rezultand ruperea timpanului; febra; iritabilitate; pierderea apetitului; pierderea auzului.

In cazurile severe, cantitatea mare de secretie acumulata la nivelul urechii medii creste presiunea pe timpan ducand la ruperea acestuia (vindecarea timpanului se face de la sine in cateva saptamani) permitand scurgerea secretiilor iar durerea si febra dispar si infectia se vindeca.

Tratamentul poate fi local prin aplicarea de caldura in regiunea auriculara; aspirarea secretiilor din conduct si urechea medie si aplicarea de instilatii cu substante dezinfectante. Tratamentul medicamentos consta in administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene si analgezice (preparate pe baza de ibuprofen, paracetamol); fluidificante ale secretiilor nazale; antihistaminice; antibiotice.

Otitele pot fi prevenite prin: alaptarea la san cel putin 6 luni (intareste sistemul imunitar al copilului); vaccinarea copilului conform programului national de imunizare; igiena corespunzatoare a mainilor atat a parintilor cat si a copiilor; evitarea colectivittilor mari de copii, expunerii la fumul de tigara.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.